Interviu: Furko Kalman

Interviu shihan Furko Kalman, 6 dan

Este unul dintre pionierii Kyokushin-ului din Ungaria si cu siguranta personalitatea care a contribuit cel mai mult la dezvoltarea acestui stil in Romania. Shihan Furko Kalman a fost dintotdeauna atras de artele martiale, dar in momentul in care a intalnit stilul Kyokushin a stiut ca asta va practica toata viata. si asa a si facut. De curand am avut privilegiul de a realize un scurt interviu cu domnia sa.

Reporter: Cand ati inceput practica Kyokushinului? Povestiti-ne cate ceva despre aceasta perioada.
Furko Kalman: Intre anii 1967-1971 am urmat cursurile facultatii de Educatie Fizica. Ma pregateam sa devin profesor de educatie fizica. Desi practicam atletismul, fiind la vremea aceea aruncator de ciocan, pasiunea mea au fost dintotdeauna sporturile de lupta, astfel ca tot in aceasta perioada am inceput sa urmez cursurile sectiei de judo. Acolo am vazut pentru prima data anumite miscari asemanatoare cu cele din karate care mi-au atras atentia si mi-au placut foarte mult. Faptul ca nu stiam mare lucru in acel moment despre aceste miscari m-a facut sa caut cu ardoare explicatii, ceea ce avea sa duca la transformarea mea viitoare. Cel mai mult m-a atras aplicabiliatea loviturilor din karate, astfel ca am inceput sa caut posibilitatile de practicare. Dupa 4 ani de practica, in 1972 la Facultatea de Educatie Fizica, l-am cunoscut pe Mszros Attila, posesor pe atunci al centurii negre cu doi dan care venise in vizita. El traia in Suedia si era fondatorul Kyokushin-ului din aceasta tara. Cu aceasta ocazie a sustinut cateva antrenamente, iar la sfarsitul stagiului ne-a lasat instructiuni de pregatire pentru un an. Astfel am continuat sa ne antrenam timp de patru ani, perioada in care am obtinut si primele grade. Un mare pas inainte a insemnat organizarea primului stagiu de pregatire la Szolnok in 1978, condus de shihan Howard Collins.

Reporter: L-ati intalnit pe sosai Oyama cu mai multe ocazii, atat in Japonia cat si in Ungaria. Ce fel de om era? In ce fel a afectat moartea lui miscare mondiala a Kyokushinului?
Furko Kalman: Cu Sosai Oyama m-am intalnit prima data in 1979 la cea de-a doua editie a Campionatului Mondial de Karate Open. As putea spune ca intre noi s-a format o relatie de prietenie. A fost un om interesant, indragostit de meseria lui, prietenos, bun comunicativ. Desi era un om caruia ii placea sa-si traiasca viata, la antrenamente nu stia de gluma. Auzea si vedea totul si era gata oricand sa dea o mana de ajutor. A apreciat foarte mult munca depusa de maghiari pentru dezvoltarea Kyokushin-ului aici in Europa Centrala. Moartea sa survenita in 1994 a avut consecinte neasteptate si nefaste. In primul rand, intre branch-chief–ii japonezi a intervenit o ruptura din cauza mostenirii lasate de sosai, ceea ce a avut impact in toata lumea. Au luat fiinta mai multe organizatii, fiecare propovaduind propriul adevar. Astazi s-au format organizatii mondiale importante, cu reglementari proprii care includ aspecte economico-financiare, relatii politice si sportive.

Reporter: stim ca v-ati antrenat in mai multe randuri la Honbu, in perioada de glorie. Aveti vreo amintire mai deosebita din aceasta perioada?
Furko Kalman: Prima data m-am antrenat la Honbu in 1984. Atunci am facut cunostinta cu metoda de antrenament in Kyokushin a lui Sosai Oyama. Acolo am aflat care este semnificatia cuvantului „mult”: sa repeti o tehnica de sute si mii de ori, acceptand instructiunile sempai-ului cu toata atentia si cu toata inima.

Reporter: Ati fost si sunteti un antrenor cu experienta. Care credeti ca sunt calitatile cele mai importante ale unui antrenor? Dar ale unui examinator?
Furko Kalman: Sa fie cat mai dedicat interesului si scopului nobil al Karate-ului Kyokushin. Restul va urma de la sine.

Reporter: Tinerii care intra in dojo-uri par tot mai putin dispusi sa faca efort pentru a se antrena. Ce ar trebui sa faca in cazul acesta un instructor? Sa faca antrenamente mai usoare pentru a atrage mai multi elevi sau sa pastreze standardul ridicat si sa riste un numar redus de elevi?
Furko Kalman: Antrenorii de astazi au experienta destul de bogat si multe posibilitati de a se perfectiona. Cunosc exercitiile si tehnicile din Kyokushin Karate, au foarte multe cunostinte in ceea ce priveste pregatirea concurentilor si a organizarilor de competitii si stagii de pregatire. Rezultatele te obliga sa mergi mai departe si sa procedezi in felul in care crezi decuviinta, dar pastrand linia Kyokushin-ului adevarat pe care ni l-a lasat mostenire Sosai Oyama..

Reporter: Veniti in Romania de aproape 20 de ani. Ce sfaturi le puteti da instructorilor si practicantilor de Kyokushin din aceasta tara?
Furko Kalman: Niciodata sa nu se dea batuti. Sa fie la fel de interesati si de consecventi ca si atunci cand au calcat pentru prima data pe drumul Kyokushin-ului.

Clipul saptamanii